Proverbs 26

1Așa cum nu se potrivește zăpada în timpul verii sau ploaia la seceriș,
tot astfel nu se potrivește nici gloria pentru un nesăbuit.
2Așa cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica,
tot astfel nu nimerește nici blestemul neîntemeiat.
3Biciul este pentru cal, zăbala pentru măgar
și nuiaua pentru spatele nesăbuiților.
4Nu-i răspunde nesăbuitului după nebunia lui,
ca nu cumva să fii tu însuți ca el!
5Răspunde-i nesăbuitului pe măsura nebuniei lui,
ca nu cumva să se considere înțelept!
6Cel care trimite un mesaj printr-un nesăbuit
își taie singur picioarele și bea violență.
7 Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase,
așa este un proverb în gura unor nesăbuiți.
8Cum leagă cineva piatra în praștie,
așa este onorarea unui om nesăbuit.
9 Ca un tufiș de spini în mâna unui om beat,
așa este un proverb în gura nesăbuiților.
10 Ca un arcaș care rănește pe oricine,
așa este cel ce angajează un nesăbuit sau un trecător oarecare.
11Ca un câine care se întoarce la voma lui,
așa își repetă și nesăbuitul nebunia.
12Ai văzut vreun om care se consideră înțelept?
Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.

13Leneșul spune: „Este un leu pe drum!
Un leu este pe străzi!“.
14 Așa cum se întoarce ușa pe balamalele ei,
tot astfel se întoarce și leneșul în patul lui.
15Leneșul își întinde mâna în vas
dar îi este greu s-o ducă înapoi la gură.
16Leneșul se consideră mai înțelept
decât șapte oameni care răspund cu discernământ.

17 Ca un om care prinde un câine de urechi,
așa este trecătorul care se amestecă într-o ceartă care nu-l privește.

18Ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,
19așa este omul care înșală pe semenul său
și spune: „Doar am glumit!“.

20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge
și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează.
21Cărbunele face jar și lemnul foc,
iar omul certăreț stârnește conflicte.
22Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri,
alunecă până în cămările pântecului.

23Ca poleiala de argint
Zgură sau substanță rămasă după topirea minereului din care se obținea argintul pur. Fără valoare în sine, substanța era uneori folosită la poleirea vaselor de lut, creând impresia (falsă) de vas prețios.
peste un vas de lut,
așa sunt buzele prefăcute și o inimă rea.
24Cel ce urăște se preface cu buzele lui
și în inima lui pregătește înșelătoria.
25Când vorbește cu glas binevoitor, să nu-l crezi,
căci șapte urâciuni sunt în inima lui.
26Ura lui poate fi ascunsă prin ipocrizie,
dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.
27Cine sapă o groapă va cădea în ea,
iar piatra se va întoarce chiar peste cel ce o rostogolește.
28Limba mincinoasă îi urăște pe cei răniți de ea
și gura lingușitoare aduce ruina.
Copyright information for RonNTR